Locuri Sfinte din România
În Vinerea Pătimirilor, comunitatea tuturor credincioşilor este invitată să repete pelerinajul lui Iosif şi Nicodim. În mijlocul naosului bisericilor ortodoxe se pune o masă. Pe masă se aşează a pânză pictată (Sfântul Epitaf, sau Aer) cu scena Tânguirii lui Hristos. Credincioşii, cu mic cu mare, vin în biserici şi trec de trei ori pe sub această masă. Masa semnifică mormântul lui Hristos, iar trecerea credincioşilor semnifică pogorârea în mormântul Domnului. În noapte Învierii, după ce au luat Lumina, credincioşii cântă: „Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase; astăzi mă ridic împreună cu Tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu Tine: Însuţi împreună mă preamăreşte, Mântuitorule, în Împărăţia Ta”[23].

Experimentarea ritualică  şi misterică a morţii şi învierii alături de Hristos îşi are suportul biblic în scrierile Sfântului Pavel, care scrie romanilor foarte explicit: „Au nu ştiţi că toţi câţi în Hristos Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii; Căci dacă am fost altoiţi pe El prin asemănarea morţii Lui, atunci vom fi părtaşi şi ai învierii Lui,  Cunoscând aceasta, că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, ca să se nimicească trupul păcatului, pentru a nu mai fi robi ai păcatului. Căci Cel care a murit a fost curăţit de păcat. Iar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom şi vieţui împreună cu El, ştiind că Hristos, înviat din morţi, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui. Căci ce a murit, a murit păcatului o dată pentru totdeauna, iar ce trăieşte, trăieşte lui Dumnezeu. Aşa şi voi, socotiţi-vă că sunteţi morţi păcatului, dar vii pentru Dumnezeu, în Hristos Iisus, Domnul nostru (Romani 6, 3-10)”.

În Vinerea Pătimirilor, comunitatea tuturor credincioşilor este invitată să repete pelerinajul lui Iosif şi Nicodim. În mijlocul naosului bisericilor ortodoxe se pune o masă. Pe masă se aşează a pânză pictată (Sfântul Epitaf, sau Aer) cu scena Tânguirii lui Hristos. Credincioşii, cu mic cu mare, vin în biserici şi trec de trei ori pe sub această masă. Masa semnifică mormântul lui Hristos, iar trecerea credincioşilor semnifică pogorârea în mormântul Domnului. În noapte Învierii, după ce au luat Lumina, credincioşii cântă: „Ieri m-am îngropat împreună cu Tine, Hristoase; astăzi mă ridic împreună cu Tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu Tine: Însuţi împreună mă preamăreşte, Mântuitorule, în Împărăţia Ta”[23]. 9_resize

Experimentarea ritualică  şi misterică a morţii şi învierii alături de Hristos îşi are suportul biblic în scrierile Sfântului Pavel, care scrie romanilor foarte explicit: „Au nu ştiţi că toţi câţi în Hristos Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat? Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii; Căci dacă am fost altoiţi pe El prin asemănarea morţii Lui, atunci vom fi părtaşi şi ai învierii Lui,  Cunoscând aceasta, că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, ca să se nimicească trupul păcatului, pentru a nu mai fi robi ai păcatului. Căci Cel care a murit a fost curăţit de păcat. Iar dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom şi vieţui împreună cu El, ştiind că Hristos, înviat din morţi, nu mai moare. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui. Căci ce a murit, a murit păcatului o dată pentru totdeauna, iar ce trăieşte, trăieşte lui Dumnezeu. Aşa şi voi, socotiţi-vă că sunteţi morţi păcatului, dar vii pentru Dumnezeu, în Hristos Iisus, Domnul nostru (Romani 6, 3-10)”.